În data de 24 iulie 2025 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat o evaluare a politicii României în domeniul social și al pieței muncii. Acest raport a stat la baza evaluării țării noastre în cadrul Comitetului OCDE pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (ELSAC).
România a înregistrat progrese semnificative în domeniul social și al pieței muncii în ultimii ani. Cu toate acestea, rata ocupării forței de muncă rămâne scăzută în comparație cu media OCDE, în special în rândul femeilor. Scăderea rapidă și îmbătrânirea populației vor avea un impact major asupra pieței muncii și a economiei naționale.
Persistă inegalități semnificative între diferite regiuni, iar nivelul ocupării informale este în continuare ridicat comparativ cu statele OCDE. Un număr semnificativ de tineri nu dobândesc competențele de bază sau profesionale necesare pentru integrarea pe piața muncii, iar participarea adulților la formarea continuă este printre cele mai scăzute din OCDE. Deși nivelul de trai a crescut, sărăcia rămâne răspândită, afectând în special minoritățile.
Acest raport oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor provocări din domeniul muncii și protecției sociale, analizând politicile și practicile României în raport cu bunele practici din țările OCDE. Sunt prezentate, de asemenea, recomandări pentru a face față provocărilor identificate.
Piața muncii: rate reduse de ocupare și disparități regionale
În pofida evoluțiilor pozitive de dinaintea crizei COVID-19, România înregistra în 2023 o rată a ocupării de 63%, considerabil sub media OCDE. Discrepanțele de gen s-au accentuat, în contextul în care rata ocupării în rândul bărbaților a crescut mai rapid decât cea a femeilor. Rata de ocupare scăzută în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă contribuie la un nivel agregat redus.
Spre deosebire de alte state OCDE, unde s-a observat o tranziție către locuri de muncă înalt calificate, în România creșterea s-a concentrat în zone cu calificări scăzute. Disparitățile regionale reflectă gradul de urbanizare, nivelurile diferite de educație și prezența unor comunități vulnerabile.
Populația activă a României scade într-un ritm accelerat, din cauza natalității reduse și a emigrației ridicate. Aproape una din cinci persoane apte de muncă, născute în România, locuiește în străinătate. Lipsa unei strategii consolidate de mobilizare a diasporei agravează deficitul de forță de muncă.
Migrație și muncă informală
România aplică o politică migratorie relativ deschisă în comparație cu alte state OCDE, fapt ce a condus la o creștere a numărului de lucrători asiatici angajați în locuri de muncă slab remunerate. Totuși, reglementarea și supravegherea proceselor de recrutare pot fi îmbunătățite, existând riscuri atât pentru lucrători, cât și pentru integritatea sistemului.
Inegalități sociale și sărăcie
Deși veniturile gospodăriilor au crescut în ultimul deceniu, salariile din România sunt în continuare cu aproximativ o treime mai mici decât media OCDE, iar inegalitatea veniturilor rămâne ridicată. Sărăcia și deprivarea materială sunt mai frecvente decât în majoritatea țărilor OCDE, cu diferențe accentuate între mediul urban și rural.
Comunitatea romă, una dintre cele mai numeroase din Europa, se confruntă cu niveluri ridicate de vulnerabilitate, comparabile cu cele observate în alte state membre cu populație romă semnificativă. Toleranța socială față de minoritățile etnice și sexuale este scăzută, iar violența împotriva femeilor este mai răspândită decât în multe alte state europene, în ciuda unor progrese înregistrate în monitorizarea și combaterea acestui fenomen. România a ratificat Convenția de la Istanbul în 2016.
Educație, formare și participare la învățarea pe tot parcursul vieții
România se confruntă cu o participare scăzută a adulților la programe de formare și cu un sistem de educație profesională care nu răspunde pe deplin cerințelor pieței muncii. Cheltuielile pentru măsuri active de ocupare sunt reduse și concentrate în principal pe subvenționarea angajării persoanelor cu un nivel scăzut de educație.
Au fost implementate măsuri de reducere a abandonului școlar și de modernizare a sistemului de formare profesională. Totodată, sunt necesare eforturi suplimentare pentru stimularea participării adulților la formare, extinderea formării pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și impunerea unor cerințe clare pentru angajatori.
Dialogul social rămâne slab, în ciuda cadrului instituțional existent. Acoperirea prin contracte colective este redusă, însă o reformă recentă a consolidat drepturile sindicale și a eliminat o parte din constrângerile impuse de o reformă controversată din urmă cu un deceniu.
Reformele din domeniul social și al pensiilor
În 2024, România a reformat sistemul de ajutor minim garantat, crescând semnificativ nivelul beneficiilor și acoperirea populației eligibile. Cheltuielile totale s-au triplat.
Strategiile privind îngrijirea pe termen lung, persoanele cu dizabilități, persoanele fără adăpost și comunitățile de romi vizează creșterea cofinanțării din partea guvernului central, îmbunătățirea coordonării instituționale, digitalizarea serviciilor și eficientizarea măsurilor de prevenție și activare.
Pentru reducerea impactului negativ al concediilor prelungite asupra participării femeilor la piața muncii, România a implementat în 2023 Directiva europeană privind echilibrul între viața profesională și cea personală, dublând durata concediului parental rezervat taților, de la o lună la două luni.
Guvernul a redus vârsta de începere a învățământului obligatoriu pentru a include ultimele două clase de preșcolar (4 și 5 ani), a introdus noi standarde curriculare și a crescut cofinanțarea din partea guvernului central pentru educația timpurie.
În 2023, a fost aprobată o reformă majoră a sistemului de pensii, care prevede egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei, corelarea cu speranța de viață, majorarea pensiilor actuale și viitoare, creșterea progresivității și simplificarea formulei de calcul, fără a afecta sustenabilitatea financiară pe termen lung.
Integrarea comunității rome
România a adoptat o strategie națională de incluziune a romilor pentru perioada 2022–2027, care cuprinde măsuri în domeniul educației, locuirii și serviciilor sociale. Cu toate acestea, sunt necesare intervenții suplimentare pentru îmbunătățirea semnificativă a condițiilor de viață ale acestei comunități.
OECD (2025), OECD Reviews of Labour Market and Social Policies: Romania 2025, OECD Reviews of Labour Market and Social Policies, OECD Publishing, Paris – Raportul integral poate fi analizat aici.
